mountains – Jurnalul de călătorii

Biserica Evanghelică Fortificată din Hărman – Cascada Urlătoarea Vama Buzăului – Rezervația naturală ’’Valea Zimbrilor’’ Acriș

Vacanța de anul acesta a fost puțin diferită, în sensul în care am decis să facem mai multe excursii de câte o zi, plecând din București dimineața și întorcându-ne seara.

Prima excursie a fost planificată pentru data de 27 iulie 2020 și a inclus patru obiective: Biserica Evanghelică Fortificată din Hărman, Cascada Urlătoarea din Vama Buzăului, Rezervația naturală ’’Valea Zimbrilor’’ din Acriș și Cabana Trei Brazi din Predeal.

Biserica Evanghelică Fortificată din Hărman se afla pe lista de obiective pentru o altă excursie de anul acesta când am fost în Brașov la începutul lunii iulie, însă am reușit să vizităm doar Biserica Evanghelică Fortificată din Prejmer (despre această excursie o să scriu într-un alt articol). Deoarece ne-a încântat foarte mult acest tip de construcție, de biserică fortificată, am vrut să vizităm și Biserica Evanghelică Fortificată din Hărman.

Așadar, am plecat din București de dimineață și după câteva ore am ajuns la Biserica Evanghelică Fortificată din Hărman. După ce am achiziționat biletele de vizitare (prețul unui bilet este de 10 lei), am început să explorăm ansamblul bisericii fortificate. Am început prin a vizita camerele, cămările și podurile cetății, apoi după ce am admirat florile din preajma bisericii, am intrat în interiorul acesteia. După alte câteva minute, am urcat în turnul unde se află clopotele care tocmai încetaseră să răsune. Cu o înălţime totală de 56 metri turnul este cel mai înalt din Ţara Bârsei. De aici, am avut o frumoasă priveliște asupra localității. Istoria bisericii datează din secolul al XIII-lea, atunci când a fost construită, iar fortificația care înconjoară biserica a fost ridicată în secolul al XV-lea. În turnul de apărare de est se află o capelă unde se poate admira o pictură murală din secolul al XV-lea.

Următorul obiectiv a fost Cascada Urlătoarea din Vama Buzăului, despre care pot spune că este o cascada diferită de cele văzute până acum. Aceasta este formată din mai multe izvoare liniare care coboară de pe munte și se varsă în pârâul Urlătoarea. Dacă aveți încălțămintea potrivită, puteți merge chiar printre firele de apă care formează cascada. După ce am admirat frumusețea cascadei și a naturii care înconjoară acest obiectiv natural, am pornit spre Rezervația naturală ’’Valea Zimbrilor’’ din Acriș.

Rezervația naturală ’’Valea Zimbrilor’’ din Acriș a fost inaugurată în anul 2008 și poate fi vizitată în urma achiziționării unui bilet de vizitare in valoare de 10 lei. Inițial, rezervația a avut 5 exemplare donate din Elveţia, Austria şi Italia, însă acum aceasta numără câteva zeci de exemplare. De asemenea, în același areal, se află și câțiva cerbi și ciute.

La Cabana Trei Brazi din Predeal am ajuns când cerul era acoperit de nori, însă chiar și așa ne-am bucurat de priveliștea spre Muntii Bucegi.

După o scurtă plimbare pe drumul care duce spre Cabana Poiana Secuilor, a început și ploaia, moment în care ne-am urcat în mașină și am pornit spre București.

Pe curând! ✈️🌎

septembrie 6, 2020septembrie 10, 2020 de Mirela Renciu

Sinaia

Până în prezent, am vizitat Sinaia de trei ori, în iarna anului 2017, mai exact în 26 februarie 2017, în perioada 16-17 iunie 2018 și 21 octombrie 2018. Prima vizită a fost mai mult o plimbare prin oraș, în timp ce următoarele două au fost rezervate pentru vizitarea unor obiective.

Primul obiectiv pe care ar trebui sa îl vizitați atunci când sunteți în Sinaia este Castelul Peleș, construit între anii 1873 și 1914, la inițiativa Regelui României, Carol I. Castelul are 160 de camere și o sală de teatru, iar lângă Peleș, au mai fost construite și Pelișorul și Foișorul.

În ceea ce privește cazarea în Sinaia, în excursia din perioada 16-17 iunie 2018, am rezervat o cameră la Rina Sinaia Hotel pentru care am achitat 110 EUR. Vederea panoramică spre munții din jur este superbă.

De asemenea, în Sinaia, vă puteți bucura de o frumoasă plimbare prin Parcul ’’Dimitrie Ghica’’, înființat în anul 1881, unde veți regăsi bustul lui Mihai Eminescu, Ion Creangă sau Nicolae Bălcescu.

Ultima vizită în Sinaia a fost atunci când am ajuns la Cota 2000, respectiv Vârful Furnica. Am urcat cu mașina până la Cota 1400, apoi am urmat traseul marcat până la Cota 2000 și apoi la Vârful Furnica (2103 m). Traseul este unul de nivel ușor pentru cei care au mai urcat pe munte. Pe parcursul acestuia, vă puteți bucura de peisaje încântătoare. Dacă mergeți toamna, peisajul se schimbă în culorile anotimpului, ceea ce va face traseul mult mai frumos. Deoarece era ceață și în curând se lăsa întunericul, am ales ca și variantă de coborâre gondola.

Pe lângă obiectivele de mai sus, mai puteți vizita Cazinoul Sinaia, Casa istoricului Nicolae Iorga sau Casa Memorială ’’George Enescu’’.

Pe curând! ✈️🌍

ianuarie 4, 2020ianuarie 23, 2020 de Mirela Renciu

Bușteni

Până în momentul de față, am fost de patru ori în Bușteni și îmi place să revin de fiecare dată. Am vizitat această stațiune montană atât vara, toamna, cât și iarna. În ceea ce privește cazarea, v-aș recomanda Pensiunea Casa Albă, de unde am avut o frumoasă priveliște spre Munții Bucegi.

Într-una dintre dățile în care am fost în Bușteni, mai exact în perioada 4-6 august 2018, în drum spre stațiune, am trecut pe la Salina Slănic Prahova, exploatată până în anul 1972. Suprafața totală a minei este de aproximativ 80.000 mp, iar adâncimea maximă este de 217 m, cu o temperatură constantă de 12°C. Așadar, dacă decideți să vizitați salina, ar fi bine sa aveți la voi o geacă sau un hanorac mai gros.

Fiind în zonă, puteți merge la Barajul Paltinu de pe valea râului Doftana, cu o înălțime de 108 m. Construcția acestui baraj a început în anul 1966, iar în anul 1971 a fost pus în funcțiune.

Ajungând în Bușteni, veți putea admira principalele obiective, precum Castelul Cantacuzino, Cascada Valea Spumoasă, Cascada Urlătoare, Babele, Sfinxul și Crucea Eroilor Neamului.

Castelul Cantacuzino a fost construit în anul 1911 în stil neoromânesc de către arhitectul Grigore Cerchez la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino, fost ministru al României între anii 1899-1900 și 1904-1907.

Trecând la obiectivele naturale, în Bușteni puteți admira doua cascade foarte frumoase, bucurându-vă în același timp, de o plimbare prin pădurea Munților Bucegi. Traseul către Cascada Valea Spumoasă pornește de la Telecabina Bușteni pe același traseu care duce spre Cascada Urlătoare, însă la prima bifurcație se părăsește marcajul cu cruce albastră și se urmează poteca nemarcată pe care mergi aproximativ 20 de minute până la Refugiul Salvamont Bușteni, iar în spatele acestuia se află Cascada Valea Spumoasă.

Pentru a ajunge la Cascada Urlătoare va trebui să parcurgeți un traseu de aproximativ 45 de minute. Numele acestei cascade provine de la zgomotul făcut de căderea apei de la 15 metri înălțime. Cascada se află la o altitudine de 1100 m, formându-se datorită confluenței Văilor Comorilor și Urlătoarea Mică.

A doua zi, puteți urca cu telecabina pentru a admira Sfinxul și Babele, iar pentru o oră de mers, veți putea ajunge și la Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman.

Sfinxul este situat la o altitudine de 2216 m, măsurând 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime. Numele său provine de la asemănarea cu Sfinxul Egiptean, iar formarea lui este datorată eroziunii vântului. Babele sunt formațiuni stâncoase situate la 2292 m şi formate sub acţiunea vântului şi a ploii, a îngheţului şi dezgheţului.

De asemenea, parcurgând un traseu de aproximativ 1 h, puteți admira îndeaproape Crucea Eroilor Neamului, denumită oficial Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial. Acest monument istoric se află la o altitudine de 2291 m, ridicat în memoria celor 30.000 de militari români căzuți în luptele de pe Valea Prahovei, în Primul Război Mondial.

În ultima zi, când am plecat din Bușteni, am ajuns și la Canionul Șapte Scări, un obiectiv care, în trecut, s-a aflat în paragină, însă de câțiva ani, a fost amenajat și acum atrage mii de turiști. Canionul Şapte Scări este un defileu săpat în calcar situat în Masivul Piatra Mare, având o lungime de 160 m și o diferenţă de nivel de 58 m, fiind situat la o altitudine de 1050 m. Numele defileului privine de la faptul ca acesta este format din şapte scări din metal cu înălţimi situate între 2,5 şi 15 metri.

Pe curând! ✈️🌍

octombrie 5, 2019octombrie 10, 2019 de Mirela Renciu

Brașov

Brașov este un oraș pe care l-am vizitat de mai multe ori, atât iarna, cât și vara. Cea mai recentă vizită a fost în vara anului 2018, mai exact în weekend-ul 11-12 august. În prima zi, am fost în principalele obiective ale orașului, iar a doua zi, am plecat spre Vârful Ciucaș, însă despre asta, voi scrie într-un articol separat.

Brașov a fost atestat documentar prima dată în anul 1235, fiind cel mai important oraș din Transilvania în timpul Evului Mediu. Orașul se mândrește cu o serie de obiective, precum Biserica Neagră, Turnul Alb, Turnul Negru, Strada Sforii, Poarta Ecaterinei, muzee și case memoriale.

Biserica Neagră este biserica parohială a comunității evanghelice luterane din Brașov și unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură gotică din România. Biserica a fost parțial distrusă într-un incendiu după invazia temporară a turcilor din anul 1689, când zidurile sale s-au înnegrit, primind astfel, numele actual.

Dacă vă aflați în centrul orașului, puteți vizita Muzeul Județean de Istorie, care funcționează în Casa Sfatului și unde se regăsește cel mai mare patrimoniu istoric mobil al județului Brașov din toate epocile istorice. Pe lângă expoziția permanentă și expozițiile temporare, muzeul organizează și conferințe, dezbateri sau festivaluri.

Turnul Negru este unul dintre cele patru turnuri de observație ale Cetății Brașovului, înalt de peste 11 metri. Turnul datează din secolul al XV – lea, fiind construit în același timp cu Turnul Alb, însă prima atestare documentară datează din 1541.

Strada Sforii este una dintre străzile emblematice ale Brașovului, cunoscută ca fiind cea mai îngustă stradă a orașului cu o lățime care variază între 1,11 și 1,35 metri.

Tot în prima zi, am urcat cu telecabina pe muntele Tâmpa care atinge o înălțime de 960 metri, acesta aparținând de masivul Postăvaru. De aici, aveți o frumoasă panoramă asupra orașului Brașov și împrejurimilor acestuia.

Poarta Ecaterinei a fost construită în anul 1559 de către șcheieni pentru a putea intra în cetate, aceasta păstrându-și aspectul original până în prezent.

Pe curând! ✈️🌍

septembrie 22, 2019februarie 16, 2020 de Mirela Renciu

Vârful Vânătarea lui Buteanu

Acum două săptămâni, în ultima zi de vară, pe 31 august, am pornit spre Transfăgărășan, am ajuns la Bâlea Lac și de aici, am urcat pe Vârful Vânătarea lui Buteanu.

Am plecat din București la ora 06:00 și la ora 10:30 eram la Bâlea Lac. După câteva minute în care am admirat Lacul Bâlea, am pornit pe traseul care duce spre Vârful Vânătarea lui Buteanu, al nouălea vârf din România, cu o înălțime de 2.507 m.

Prima parte a traseului marcată cu triunghi albastru pornește de la Bâlea Lac până la Șaua Caprei, unde se află lacul glaciar Capra; apoi, urmând marcajul cu cruce albastră se ajunge pe Vârful Vânătarea lui Buteanu (cunoscut și sub numele de Vânătoarea lui Buteanu). Lângă acest vârf, se află Vârful Capra cu o altitudine de 2.494 m.

Urcarea până la Șaua Caprei este destul de solicitantă, însă, după o oră, am putut admira Lacul Bâlea de la 2.249 m și Munții Făgăraș care dominau peisajul. Lacul Bâlea este un lac glaciar, situat la o altitudine de 2.034 m, fiind declarat, împreună cu o suprafață de aproximativ 180 ha din jurul său, rezervație naturală în anul 1932.

În Șaua Caprei, se află Lacul Capra, tot un lac glaciar, situat la o altitudine de 2.230 m, de unde izvorăște pârâul Capra.

După ce am petrecut câteva minute admirând frumusețea lacului, am pornit spre Vârful Vânătarea lui Buteanu. Această porțiune a traseului este mai ușoară, cu excepția unei porțiuni de cățărare, care ar putea da câteva emoții. Însă, în câteva minute după această cățărare, am ajuns pe cel de-al optulea vârf al României, admirând peisajul de la 2.507 m.

După o pauză de hidratare și energizare, am pornit spre Vârful Capra, care se află la aproximativ cinci minute de la cățărarea care duce spre Vânătarea lui Buteanu. Am încercat să zărim în depărtare Vârfurile Moldoveanu și Viștea Mare, însă norii nu ne-au permis.

După patru ore, eram înapoi la Bâlea Lac. Pentru câteva minute, am admirat și Transfăgărășanul care deja se aglomerase, apoi am pornit spre București, iar în drum, am oprit și la Cascada Capra.

Ne revedem săptămâna viitoare cu un nou articol.

Pe curând! ✈️🌍

septembrie 15, 2019februarie 18, 2020 de Mirela Renciu