Până în momentul de față, am fost de patru ori în Bușteni și îmi place să revin de fiecare dată. Am vizitat această stațiune montană atât vara, toamna, cât și iarna. În ceea ce privește cazarea, v-aș recomanda Pensiunea Casa Albă, de unde am avut o frumoasă priveliște spre Munții Bucegi.

Într-una dintre dățile în care am fost în Bușteni, mai exact în perioada 4-6 august 2018, în drum spre stațiune, am trecut pe la Salina Slănic Prahova, exploatată până în anul 1972. Suprafața totală a minei este de aproximativ 80.000 mp, iar adâncimea maximă este de 217 m, cu o temperatură constantă de 12°C. Așadar, dacă decideți să vizitați salina, ar fi bine sa aveți la voi o geacă sau un hanorac mai gros.

Fiind în zonă, puteți merge la Barajul Paltinu de pe valea râului Doftana, cu o înălțime de 108 m. Construcția acestui baraj a început în anul 1966, iar în anul 1971 a fost pus în funcțiune.

Ajungând în Bușteni, veți putea admira principalele obiective, precum Castelul Cantacuzino, Cascada Valea Spumoasă, Cascada Urlătoare, Babele, Sfinxul și Crucea Eroilor Neamului.
Castelul Cantacuzino a fost construit în anul 1911 în stil neoromânesc de către arhitectul Grigore Cerchez la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino, fost ministru al României între anii 1899-1900 și 1904-1907.

Trecând la obiectivele naturale, în Bușteni puteți admira doua cascade foarte frumoase, bucurându-vă în același timp, de o plimbare prin pădurea Munților Bucegi. Traseul către Cascada Valea Spumoasă pornește de la Telecabina Bușteni pe același traseu care duce spre Cascada Urlătoare, însă la prima bifurcație se părăsește marcajul cu cruce albastră și se urmează poteca nemarcată pe care mergi aproximativ 20 de minute până la Refugiul Salvamont Bușteni, iar în spatele acestuia se află Cascada Valea Spumoasă.

Pentru a ajunge la Cascada Urlătoare va trebui să parcurgeți un traseu de aproximativ 45 de minute. Numele acestei cascade provine de la zgomotul făcut de căderea apei de la 15 metri înălțime. Cascada se află la o altitudine de 1100 m, formându-se datorită confluenței Văilor Comorilor și Urlătoarea Mică.

A doua zi, puteți urca cu telecabina pentru a admira Sfinxul și Babele, iar pentru o oră de mers, veți putea ajunge și la Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman.
Sfinxul este situat la o altitudine de 2216 m, măsurând 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime. Numele său provine de la asemănarea cu Sfinxul Egiptean, iar formarea lui este datorată eroziunii vântului. Babele sunt formațiuni stâncoase situate la 2292 m şi formate sub acţiunea vântului şi a ploii, a îngheţului şi dezgheţului.

De asemenea, parcurgând un traseu de aproximativ 1 h, puteți admira îndeaproape Crucea Eroilor Neamului, denumită oficial Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial. Acest monument istoric se află la o altitudine de 2291 m, ridicat în memoria celor 30.000 de militari români căzuți în luptele de pe Valea Prahovei, în Primul Război Mondial.

În ultima zi, când am plecat din Bușteni, am ajuns și la Canionul Șapte Scări, un obiectiv care, în trecut, s-a aflat în paragină, însă de câțiva ani, a fost amenajat și acum atrage mii de turiști. Canionul Şapte Scări este un defileu săpat în calcar situat în Masivul Piatra Mare, având o lungime de 160 m și o diferenţă de nivel de 58 m, fiind situat la o altitudine de 1050 m. Numele defileului privine de la faptul ca acesta este format din şapte scări din metal cu înălţimi situate între 2,5 şi 15 metri.

Pe curând! ✈️🌍