blog – Pagina 2 – Jurnalul de călătorii

Polonia

Anul trecut, în perioada 11-14 mai, am vizitat Varșovia, capitala Poloniei începând cu anul 1596 și un oraș care s-a reconstruit de nenumărate ori după ocupațiile, asediile, revoltele și luptele care au distrus clădirile și monumentele acestui oraș.

Zborul din București spre Varșovia a fost programat la ora 12:55, iar cazarea am avut-o la Ibis Warszawa Reduta, care ne-a costat 612,00 zloți polonezi (PLN).

În Varșovia veți regăsi numeroase obiective care încântă prin arhitectură, culoare sau grandoare. Două dintre obiectivele care m-au impresionat au fost Palatul Culturii și Științei și Palatul Wilanów despre care vă voi prezenta câteva aspecte interesante în rândurile de mai jos.

Palatul Krasinski (Pałac Krasińskich) este un palat în stil baroc, construit între anii 1677-1683 pentru voievodul Jan Dobrogost Krasinski. Aflați în apropierea acestui palat, puteți face și o plimbare prin parcul cu același nume, accesibil publicului încă din anul 1768.

Monumentul Varșoviei (Pomnik Powstania Warszawskiego) este un monument dedicat răscoalei de la Varșovia din anul 1944. Acest monument a fost sculptat de Wincenty Kućma și a fost dezvăluit în anul 1989. Răscoala de la Varșovia, care a izbucnit la 1 august 1944 și a durat până la 2 octombrie 1944, a fost unul dintre cele mai devastatoare evenimente din istoria Poloniei. Până la 90% din clădirile din Varșovia au fost distruse în timpul ostilităților.

Piața Centrului Istoric din Varșovia datează din secolul al XIII-lea. Aceasta a fost distrusă după Răscoala din 1944, însă a fost reconstruită după cel de al Doilea Război Mondial. Aici veți regăsi Coloana lui Sigismund, ridicată între anii 1643-1644 în onoarea Regelui Sigismund, cel care a mutat capitala Poloniei de la Cracovia la Varșovia în anul 1596.

Seara am fost să vedem spectacolul oferit de Fântâna Multimedia, situată în Multimedialny Park Fontann lângă râul Vistula. Spectacolul are loc vinerea și sâmbăta; în lunile iunie, iulie și august, acesta începe la ora 21:30, iar în restul anului la ora 21:00.

Fortăreața Barbican (Barbakan Warszawski) este o importantă atracție turistică a orașului, ridicată în anul 1540. La fel ca multe alte obiective ale orașului, și acesta a fost distrus în timpul Răscoalei din anul 1944, însă a fost reconstruit între anii 1952-1954.

Un alt simbol îl reprezintă sirena Varșoviei (syrenka staromiejska). Legenda spune că două dintre fiicele zeului Triton au plecat într-o călătorie pentru a cunoaște mările și oceanele lumii. Una dintre ele a decis să se oprească pe țărmul Danemarcei, iar cealaltă a înotat până în râul Vistula și s-a oprit pe un țărm din apropierea Varșoviei.

Palatul Culturii și Științei (Pałac Kultury i Nauki) a fost unul dintre obiectivele care m-au impresionat cel mai mult, în primul rând datorită înălțimii sale impresionate, această clădire fiind cea mai înaltă din Polonia. Clădirea a fost construită în perioada 1952-1955, aceasta fiind, în fapt, un cadou din partea Uniunii Sovietice. Deși clădirea are 42 de etaje, vizitatorii au posibilitatea să se bucure de priveliștea asupra orașului de la terasa situată la etajul 30. Accesul vizitatorilor se face zilnic, între orele 09:00-20:00, iar taxa de intrare este de 20 de zloți.

Parcul Łazienki este unul dintre cele mai mari parcuri din Polonia, având o suprafață de 76 de hectare. Aici veți avea parte de o frumoasă plimbare în natură și, de asemenea, puteți vizita Palatul Łazienki, cunoscut și sub numele de Palatul de pe Apă (Pałac Na Wyspie), clădire realizată în stil neoclasic în interiorul căreia puteți admira numeroase picturi și sculpturi.

Palatul Wilanów (Pałac w Wilanowie) este un palat regal situat în cartierul Wilanów, construit în perioada 1674-1696 pentru Regele Poloniei, Jan III Sobieski. În interiorul palatului, puteți vizita expoziția care înfățișează portretele monarhilor polonezi, apartamentele regale sau Marea Sală de Mese. După vizitarea muzeului, vă puteți bucura de o plimbare prin parcul care înconjoară Palatul Wilanów.

Varșovia poate oferi oricărui călător plăcerea de a descoperi noi obiective și activități care să facă orice călătorie una de neuitat prin simplul faptul că, fie veți urca la etajul 30 al Palatului Culturii și Științei sau vă veți plimba prin Parcul Łazienki sau prin grădinile Palatului Wilanów.

Pe curând! ✈️🌍

noiembrie 11, 2019 de Mirela Renciu

Bușteni

Până în momentul de față, am fost de patru ori în Bușteni și îmi place să revin de fiecare dată. Am vizitat această stațiune montană atât vara, toamna, cât și iarna. În ceea ce privește cazarea, v-aș recomanda Pensiunea Casa Albă, de unde am avut o frumoasă priveliște spre Munții Bucegi.

Într-una dintre dățile în care am fost în Bușteni, mai exact în perioada 4-6 august 2018, în drum spre stațiune, am trecut pe la Salina Slănic Prahova, exploatată până în anul 1972. Suprafața totală a minei este de aproximativ 80.000 mp, iar adâncimea maximă este de 217 m, cu o temperatură constantă de 12°C. Așadar, dacă decideți să vizitați salina, ar fi bine sa aveți la voi o geacă sau un hanorac mai gros.

Fiind în zonă, puteți merge la Barajul Paltinu de pe valea râului Doftana, cu o înălțime de 108 m. Construcția acestui baraj a început în anul 1966, iar în anul 1971 a fost pus în funcțiune.

Ajungând în Bușteni, veți putea admira principalele obiective, precum Castelul Cantacuzino, Cascada Valea Spumoasă, Cascada Urlătoare, Babele, Sfinxul și Crucea Eroilor Neamului.

Castelul Cantacuzino a fost construit în anul 1911 în stil neoromânesc de către arhitectul Grigore Cerchez la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino, fost ministru al României între anii 1899-1900 și 1904-1907.

Trecând la obiectivele naturale, în Bușteni puteți admira doua cascade foarte frumoase, bucurându-vă în același timp, de o plimbare prin pădurea Munților Bucegi. Traseul către Cascada Valea Spumoasă pornește de la Telecabina Bușteni pe același traseu care duce spre Cascada Urlătoare, însă la prima bifurcație se părăsește marcajul cu cruce albastră și se urmează poteca nemarcată pe care mergi aproximativ 20 de minute până la Refugiul Salvamont Bușteni, iar în spatele acestuia se află Cascada Valea Spumoasă.

Pentru a ajunge la Cascada Urlătoare va trebui să parcurgeți un traseu de aproximativ 45 de minute. Numele acestei cascade provine de la zgomotul făcut de căderea apei de la 15 metri înălțime. Cascada se află la o altitudine de 1100 m, formându-se datorită confluenței Văilor Comorilor și Urlătoarea Mică.

A doua zi, puteți urca cu telecabina pentru a admira Sfinxul și Babele, iar pentru o oră de mers, veți putea ajunge și la Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman.

Sfinxul este situat la o altitudine de 2216 m, măsurând 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime. Numele său provine de la asemănarea cu Sfinxul Egiptean, iar formarea lui este datorată eroziunii vântului. Babele sunt formațiuni stâncoase situate la 2292 m şi formate sub acţiunea vântului şi a ploii, a îngheţului şi dezgheţului.

De asemenea, parcurgând un traseu de aproximativ 1 h, puteți admira îndeaproape Crucea Eroilor Neamului, denumită oficial Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial. Acest monument istoric se află la o altitudine de 2291 m, ridicat în memoria celor 30.000 de militari români căzuți în luptele de pe Valea Prahovei, în Primul Război Mondial.

În ultima zi, când am plecat din Bușteni, am ajuns și la Canionul Șapte Scări, un obiectiv care, în trecut, s-a aflat în paragină, însă de câțiva ani, a fost amenajat și acum atrage mii de turiști. Canionul Şapte Scări este un defileu săpat în calcar situat în Masivul Piatra Mare, având o lungime de 160 m și o diferenţă de nivel de 58 m, fiind situat la o altitudine de 1050 m. Numele defileului privine de la faptul ca acesta este format din şapte scări din metal cu înălţimi situate între 2,5 şi 15 metri.

Pe curând! ✈️🌍

octombrie 5, 2019octombrie 10, 2019 de Mirela Renciu

Vârful Vânătarea lui Buteanu

Acum două săptămâni, în ultima zi de vară, pe 31 august, am pornit spre Transfăgărășan, am ajuns la Bâlea Lac și de aici, am urcat pe Vârful Vânătarea lui Buteanu.

Am plecat din București la ora 06:00 și la ora 10:30 eram la Bâlea Lac. După câteva minute în care am admirat Lacul Bâlea, am pornit pe traseul care duce spre Vârful Vânătarea lui Buteanu, al nouălea vârf din România, cu o înălțime de 2.507 m.

Prima parte a traseului marcată cu triunghi albastru pornește de la Bâlea Lac până la Șaua Caprei, unde se află lacul glaciar Capra; apoi, urmând marcajul cu cruce albastră se ajunge pe Vârful Vânătarea lui Buteanu (cunoscut și sub numele de Vânătoarea lui Buteanu). Lângă acest vârf, se află Vârful Capra cu o altitudine de 2.494 m.

Urcarea până la Șaua Caprei este destul de solicitantă, însă, după o oră, am putut admira Lacul Bâlea de la 2.249 m și Munții Făgăraș care dominau peisajul. Lacul Bâlea este un lac glaciar, situat la o altitudine de 2.034 m, fiind declarat, împreună cu o suprafață de aproximativ 180 ha din jurul său, rezervație naturală în anul 1932.

În Șaua Caprei, se află Lacul Capra, tot un lac glaciar, situat la o altitudine de 2.230 m, de unde izvorăște pârâul Capra.

După ce am petrecut câteva minute admirând frumusețea lacului, am pornit spre Vârful Vânătarea lui Buteanu. Această porțiune a traseului este mai ușoară, cu excepția unei porțiuni de cățărare, care ar putea da câteva emoții. Însă, în câteva minute după această cățărare, am ajuns pe cel de-al optulea vârf al României, admirând peisajul de la 2.507 m.

După o pauză de hidratare și energizare, am pornit spre Vârful Capra, care se află la aproximativ cinci minute de la cățărarea care duce spre Vânătarea lui Buteanu. Am încercat să zărim în depărtare Vârfurile Moldoveanu și Viștea Mare, însă norii nu ne-au permis.

După patru ore, eram înapoi la Bâlea Lac. Pentru câteva minute, am admirat și Transfăgărășanul care deja se aglomerase, apoi am pornit spre București, iar în drum, am oprit și la Cascada Capra.

Ne revedem săptămâna viitoare cu un nou articol.

Pe curând! ✈️🌍

septembrie 15, 2019februarie 18, 2020 de Mirela Renciu

Sibiu

Pentru vizitarea orașului Sibiu, am dedicat weekend-ul 10-11 martie 2018. Am plecat cu trenul din București de dimineața, iar a doua zi la ora 21:00 eram înapoi. Imediat ce am ajuns în gara din Sibiu, am putut admira de departe Munții Făgăraș care încă mai erau îmbrăcați cu zăpadă.

Din punct de vedere istoric, Sibiu a fost capitala Transilvaniei între anii 1692-1791 și 1849-1865 și unul dintre cele mai importante orașe din această regiune.

Piața Mare este piața centrală a orașului a cărei existență datează din anul 1366. În această piață se organizau târguri sau adunări. Piața a fost declarată de către UNESCO monument arhitectural, aici regăsindu-se Palatul Brukenthal, Turnul Sfatului sau Palatul Filek.

Turnul Sfatului a fost construit în secolul al XIII – lea și a fost refăcut de mai multe ori de-a lungul timpului. În perioada 1961-1962, Turnul Sfatului a fost complet restaurat.

Podul Minciunilor este un pod metalic construit în anul 1859 care face legătura dintre Piața Mică și Piața Huet; acesta este cel mai vechi pod din fontă aflat în folosință în România, fiind inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2015.

Prima mențiune a cetății Sibiului datează din anul 1191 sub numele Cibinium, iar prima atestare documentară sub numele Hermannstadt din anul 1366. În secolul al XIV – lea, Sibiu a cunoscut o adevărată dezvoltare, devenind un mare centru de comerț și cea mai importantă cetate germană din Transilvania.

La următoarea vizită în Sibiu, cu siguranță, voi explora și alte colțuri ale acestui oraș, precum Muzeul Brukenthal, primul muzeu deschis în Europa Centrală și de Est, Grădina Zoologică, cea mai veche grădină zoologică din România, înființată în anul 1929 sau Catedrala Evanghelică, construită între anii 1371-1520, în stil gotic.

Ne regăsim săptămâna viitoare cu un nou articol.

Pe curând! ✈️🌍

septembrie 7, 2019septembrie 7, 2019 de Mirela Renciu

Iași

În articolul din această săptămână, vă voi prezenta scurta mea vizită în Iași, capitala Moldovei în perioada 1564-1859 și capitala Regatului României între anii 1916 și 1918, atunci când București s-a aflat sub ocupație germană.

În cele două zile petrecute în Iași (21 – 22 august 2018), am văzut câteva dintre simbolurile și obiectivele acestui oraș, pe care le voi aminti în rândurile de mai jos. Cazarea am avut-o la Hotel Belleville, unde am achitat 31 € pentru o noapte.

Principalul obiectiv al orașului este Palatul Culturii, o clădire care m-a impresionat prin stilul arhitectural în care a fost realizat și anume stilul neogotic, cu detalii ornamentale. Clădirea a fost construită în perioada 1906 – 1925, aceasta fiind inițial Palat Administrativ și de Justiție. În prezent, în Palatul Culturii se regăsește Complexul Muzeal Național ’’Moldova’’, format din Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Științei și Tehnicii ’’Ștefan Procopiu’’.

Deoarece nu am avut foarte mult timp la dispoziție, am putut vizita doar Muzeul Științei și Tehnicii ’’Ștefan Procopiu’’, cunoscut până în 1994 ca Muzeul Politehnic (înființat în anul 1955). Muzeul este compus din mai multe secții, printre care se numără ’’Energetica’’, care prezintă mijloacele de producere şi formele de utilizare ale principalelor tipuri de energie, ’’Înregistrarea şi redarea sunetului’’, unde puteți admira colecția de automate muzicale (cutii şi ceasuri muzicale, simfonioane şi polifoane, piane mecanice, gramofoane) sau secția ’’Telecomunicații’’ care ilustrează evoluţia istorică a sistemelor de transmitere a informației la distanţă prin telefonie, telegrafie, radio și televiziune.

În prima zi, am vizitat și Grădina Botanică ’’Anastasie Fătu’’, cea mai veche grădină botanică din România. Grădina este structurată în diverse secții, printre care se numără Secția Flora și Vegetația României, Secția Ornamentală, Complexul de Sere sau Secția Rosarium. Având în vedere faptul că îmi plac cactușii, am petrecut destul de mult timp în secția dedicată acestora.

În Parcul Copou, cel mai vechi parc din Iași, am putut admira unul dintre cele mai vechi monumente din istoria modernă a țării, Obeliscul cu lei, realizat în perioada 1834 – 1841; acesta este cunoscut și sub denumirea de Monumentul Regulamentului Organic, prima legiuire de organizare politico-administrativă și juridică a Principatelor Române.

Tot în Parcul Copou se află Teiul lui Eminescu, unul dintre cei mai importanți arbori monument din România. În fața teiului, se regăsește un bust de bronz al lui Mihai Eminescu, opera sculptorului Ion Mateescu.

Pe lângă cele menționate mai sus, am putut admira clădirea Teatrului Național ’’Vasile Alecsandri’’, înscrisă în Lista monumentelor istorice, Catedrala Mitropolitană, una dintre cele șase catedrale mitropolitane ortodoxe din România și Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi, care m-a impresionat prin decorațiile sculptate pe toată suprafața celor patru fațade.

Deși nu am avut la dispoziție mai mult timp pentru a vizita și alte obiective, am putut admira unele dintre cele mai importante simboluri ale acestui oraș. Cu siguranță, Iași a fost unul dintre cele mai frumoase orașe pe care le-am vizitat în România.

Ne regăsim săptămâna viitoare cu un nou articol! ✈️🌍

Mirela

august 23, 2019septembrie 1, 2019 de Mirela Renciu