Jurnalul de călătorii

Timișoara

În Timișoara am fost în perioada 27-29 mai 2018. Zborul din București a fost programat duminică la ora 12:40, iar cel de întoarcere marți la ora 19:45. Cazarea am avut-o la Venue Apartment, un apartament frumos amenajat și decorat, iar costul pentru cele două nopți de cazare a fost de 74 EUR.

În mare parte din timpul petrecut în Timișoara, am fost prin centrul orașului și prin parcurile situate pe lângă Râul Bega, precum Parcul Rozelor, Parcul Regina Maria sau Parcul Copiilor Ion Creangă.

Catedrala Mitropolitană Ortodoxă este cel mai mare edificiu religios din Timișoara, fiind construit în perioada 1936-1941. De asemenea, este cea mai mare biserică din România, măsurând 90,5 metri. Veți putea admira acest edificiu de îndată ce veți ajunge în centrul orașului. Un lucru interesant în ceea ce privește Catedrala Mitropolitană este acela că, în timpul celui de al Doilea Război Mondial, aviația germană a bombardat Timișoara, șase bombe au fost aruncate asupra acestui edificiu, însă doar una a explodat, neproducând pagube majore.

Tot în această zonă, se află alte două monumente istorice, Statuia Lupoaicei care înfățișează legenda întemeietorilor Romei, precum și Fântâna cu Pești, construită în anul 1957.

Piața Unirii este cea mai veche piață din Timișoara, realizată în stil baroc. Piața reunește importante obiective ale acestui oraș, precum Domul Romano-Catolic, construit între anii anii 1736-1774, Palatul Baroc, Catedrala Ortodoxă Sârbă sau Casa Brück, construită în stilul Art Nouveau în anul 1910.

Biserica Millenium este cea mai mare biserică catolică din Timișoara, fiind ridicată în perioada 1896-1901. Construcția bisericii este realizată în stil neo-romanic și neo-gotic.

Un alt obiectiv al orașului îl constituie Bastionul Theresia, singurul bastion care s-a păstrat din cetatea Timișoarei. Bastionul este situat în partea de est a cetății, aproape de centrul orașului. Astfel, dacă veți ajunge în centrul orașului, cu siguranță nu veți rata acest obiectiv.

Parcul Rozelor este unul dintre parcurile situate pe lângă Râul Bega. Acesta a fost înființat în anul 1891, a suferit distrugeri în urma bombardamentelor din cel de al Doilea Război Mondial, iar apoi a fost reconstruit. Astăzi vă puteți bucura de o frumoasă plimbare pe aleile acestui parc.

Pe curând! ✈️🌍

noiembrie 24, 2019noiembrie 24, 2019 de Mirela Renciu

Polonia

Anul trecut, în perioada 11-14 mai, am vizitat Varșovia, capitala Poloniei începând cu anul 1596 și un oraș care s-a reconstruit de nenumărate ori după ocupațiile, asediile, revoltele și luptele care au distrus clădirile și monumentele acestui oraș.

Zborul din București spre Varșovia a fost programat la ora 12:55, iar cazarea am avut-o la Ibis Warszawa Reduta, care ne-a costat 612,00 zloți polonezi (PLN).

În Varșovia veți regăsi numeroase obiective care încântă prin arhitectură, culoare sau grandoare. Două dintre obiectivele care m-au impresionat au fost Palatul Culturii și Științei și Palatul Wilanów despre care vă voi prezenta câteva aspecte interesante în rândurile de mai jos.

Palatul Krasinski (Pałac Krasińskich) este un palat în stil baroc, construit între anii 1677-1683 pentru voievodul Jan Dobrogost Krasinski. Aflați în apropierea acestui palat, puteți face și o plimbare prin parcul cu același nume, accesibil publicului încă din anul 1768.

Monumentul Varșoviei (Pomnik Powstania Warszawskiego) este un monument dedicat răscoalei de la Varșovia din anul 1944. Acest monument a fost sculptat de Wincenty Kućma și a fost dezvăluit în anul 1989. Răscoala de la Varșovia, care a izbucnit la 1 august 1944 și a durat până la 2 octombrie 1944, a fost unul dintre cele mai devastatoare evenimente din istoria Poloniei. Până la 90% din clădirile din Varșovia au fost distruse în timpul ostilităților.

Piața Centrului Istoric din Varșovia datează din secolul al XIII-lea. Aceasta a fost distrusă după Răscoala din 1944, însă a fost reconstruită după cel de al Doilea Război Mondial. Aici veți regăsi Coloana lui Sigismund, ridicată între anii 1643-1644 în onoarea Regelui Sigismund, cel care a mutat capitala Poloniei de la Cracovia la Varșovia în anul 1596.

Seara am fost să vedem spectacolul oferit de Fântâna Multimedia, situată în Multimedialny Park Fontann lângă râul Vistula. Spectacolul are loc vinerea și sâmbăta; în lunile iunie, iulie și august, acesta începe la ora 21:30, iar în restul anului la ora 21:00.

Fortăreața Barbican (Barbakan Warszawski) este o importantă atracție turistică a orașului, ridicată în anul 1540. La fel ca multe alte obiective ale orașului, și acesta a fost distrus în timpul Răscoalei din anul 1944, însă a fost reconstruit între anii 1952-1954.

Un alt simbol îl reprezintă sirena Varșoviei (syrenka staromiejska). Legenda spune că două dintre fiicele zeului Triton au plecat într-o călătorie pentru a cunoaște mările și oceanele lumii. Una dintre ele a decis să se oprească pe țărmul Danemarcei, iar cealaltă a înotat până în râul Vistula și s-a oprit pe un țărm din apropierea Varșoviei.

Palatul Culturii și Științei (Pałac Kultury i Nauki) a fost unul dintre obiectivele care m-au impresionat cel mai mult, în primul rând datorită înălțimii sale impresionate, această clădire fiind cea mai înaltă din Polonia. Clădirea a fost construită în perioada 1952-1955, aceasta fiind, în fapt, un cadou din partea Uniunii Sovietice. Deși clădirea are 42 de etaje, vizitatorii au posibilitatea să se bucure de priveliștea asupra orașului de la terasa situată la etajul 30. Accesul vizitatorilor se face zilnic, între orele 09:00-20:00, iar taxa de intrare este de 20 de zloți.

Parcul Łazienki este unul dintre cele mai mari parcuri din Polonia, având o suprafață de 76 de hectare. Aici veți avea parte de o frumoasă plimbare în natură și, de asemenea, puteți vizita Palatul Łazienki, cunoscut și sub numele de Palatul de pe Apă (Pałac Na Wyspie), clădire realizată în stil neoclasic în interiorul căreia puteți admira numeroase picturi și sculpturi.

Palatul Wilanów (Pałac w Wilanowie) este un palat regal situat în cartierul Wilanów, construit în perioada 1674-1696 pentru Regele Poloniei, Jan III Sobieski. În interiorul palatului, puteți vizita expoziția care înfățișează portretele monarhilor polonezi, apartamentele regale sau Marea Sală de Mese. După vizitarea muzeului, vă puteți bucura de o plimbare prin parcul care înconjoară Palatul Wilanów.

Varșovia poate oferi oricărui călător plăcerea de a descoperi noi obiective și activități care să facă orice călătorie una de neuitat prin simplul faptul că, fie veți urca la etajul 30 al Palatului Culturii și Științei sau vă veți plimba prin Parcul Łazienki sau prin grădinile Palatului Wilanów.

Pe curând! ✈️🌍

noiembrie 11, 2019 de Mirela Renciu

Bușteni

Până în momentul de față, am fost de patru ori în Bușteni și îmi place să revin de fiecare dată. Am vizitat această stațiune montană atât vara, toamna, cât și iarna. În ceea ce privește cazarea, v-aș recomanda Pensiunea Casa Albă, de unde am avut o frumoasă priveliște spre Munții Bucegi.

Într-una dintre dățile în care am fost în Bușteni, mai exact în perioada 4-6 august 2018, în drum spre stațiune, am trecut pe la Salina Slănic Prahova, exploatată până în anul 1972. Suprafața totală a minei este de aproximativ 80.000 mp, iar adâncimea maximă este de 217 m, cu o temperatură constantă de 12°C. Așadar, dacă decideți să vizitați salina, ar fi bine sa aveți la voi o geacă sau un hanorac mai gros.

Fiind în zonă, puteți merge la Barajul Paltinu de pe valea râului Doftana, cu o înălțime de 108 m. Construcția acestui baraj a început în anul 1966, iar în anul 1971 a fost pus în funcțiune.

Ajungând în Bușteni, veți putea admira principalele obiective, precum Castelul Cantacuzino, Cascada Valea Spumoasă, Cascada Urlătoare, Babele, Sfinxul și Crucea Eroilor Neamului.

Castelul Cantacuzino a fost construit în anul 1911 în stil neoromânesc de către arhitectul Grigore Cerchez la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino, fost ministru al României între anii 1899-1900 și 1904-1907.

Trecând la obiectivele naturale, în Bușteni puteți admira doua cascade foarte frumoase, bucurându-vă în același timp, de o plimbare prin pădurea Munților Bucegi. Traseul către Cascada Valea Spumoasă pornește de la Telecabina Bușteni pe același traseu care duce spre Cascada Urlătoare, însă la prima bifurcație se părăsește marcajul cu cruce albastră și se urmează poteca nemarcată pe care mergi aproximativ 20 de minute până la Refugiul Salvamont Bușteni, iar în spatele acestuia se află Cascada Valea Spumoasă.

Pentru a ajunge la Cascada Urlătoare va trebui să parcurgeți un traseu de aproximativ 45 de minute. Numele acestei cascade provine de la zgomotul făcut de căderea apei de la 15 metri înălțime. Cascada se află la o altitudine de 1100 m, formându-se datorită confluenței Văilor Comorilor și Urlătoarea Mică.

A doua zi, puteți urca cu telecabina pentru a admira Sfinxul și Babele, iar pentru o oră de mers, veți putea ajunge și la Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman.

Sfinxul este situat la o altitudine de 2216 m, măsurând 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime. Numele său provine de la asemănarea cu Sfinxul Egiptean, iar formarea lui este datorată eroziunii vântului. Babele sunt formațiuni stâncoase situate la 2292 m şi formate sub acţiunea vântului şi a ploii, a îngheţului şi dezgheţului.

De asemenea, parcurgând un traseu de aproximativ 1 h, puteți admira îndeaproape Crucea Eroilor Neamului, denumită oficial Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial. Acest monument istoric se află la o altitudine de 2291 m, ridicat în memoria celor 30.000 de militari români căzuți în luptele de pe Valea Prahovei, în Primul Război Mondial.

În ultima zi, când am plecat din Bușteni, am ajuns și la Canionul Șapte Scări, un obiectiv care, în trecut, s-a aflat în paragină, însă de câțiva ani, a fost amenajat și acum atrage mii de turiști. Canionul Şapte Scări este un defileu săpat în calcar situat în Masivul Piatra Mare, având o lungime de 160 m și o diferenţă de nivel de 58 m, fiind situat la o altitudine de 1050 m. Numele defileului privine de la faptul ca acesta este format din şapte scări din metal cu înălţimi situate între 2,5 şi 15 metri.

Pe curând! ✈️🌍

octombrie 5, 2019octombrie 10, 2019 de Mirela Renciu

Brașov

Brașov este un oraș pe care l-am vizitat de mai multe ori, atât iarna, cât și vara. Cea mai recentă vizită a fost în vara anului 2018, mai exact în weekend-ul 11-12 august. În prima zi, am fost în principalele obiective ale orașului, iar a doua zi, am plecat spre Vârful Ciucaș, însă despre asta, voi scrie într-un articol separat.

Brașov a fost atestat documentar prima dată în anul 1235, fiind cel mai important oraș din Transilvania în timpul Evului Mediu. Orașul se mândrește cu o serie de obiective, precum Biserica Neagră, Turnul Alb, Turnul Negru, Strada Sforii, Poarta Ecaterinei, muzee și case memoriale.

Biserica Neagră este biserica parohială a comunității evanghelice luterane din Brașov și unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură gotică din România. Biserica a fost parțial distrusă într-un incendiu după invazia temporară a turcilor din anul 1689, când zidurile sale s-au înnegrit, primind astfel, numele actual.

Dacă vă aflați în centrul orașului, puteți vizita Muzeul Județean de Istorie, care funcționează în Casa Sfatului și unde se regăsește cel mai mare patrimoniu istoric mobil al județului Brașov din toate epocile istorice. Pe lângă expoziția permanentă și expozițiile temporare, muzeul organizează și conferințe, dezbateri sau festivaluri.

Turnul Negru este unul dintre cele patru turnuri de observație ale Cetății Brașovului, înalt de peste 11 metri. Turnul datează din secolul al XV – lea, fiind construit în același timp cu Turnul Alb, însă prima atestare documentară datează din 1541.

Strada Sforii este una dintre străzile emblematice ale Brașovului, cunoscută ca fiind cea mai îngustă stradă a orașului cu o lățime care variază între 1,11 și 1,35 metri.

Tot în prima zi, am urcat cu telecabina pe muntele Tâmpa care atinge o înălțime de 960 metri, acesta aparținând de masivul Postăvaru. De aici, aveți o frumoasă panoramă asupra orașului Brașov și împrejurimilor acestuia.

Poarta Ecaterinei a fost construită în anul 1559 de către șcheieni pentru a putea intra în cetate, aceasta păstrându-și aspectul original până în prezent.

Pe curând! ✈️🌍

septembrie 22, 2019februarie 16, 2020 de Mirela Renciu

Vârful Vânătarea lui Buteanu

Acum două săptămâni, în ultima zi de vară, pe 31 august, am pornit spre Transfăgărășan, am ajuns la Bâlea Lac și de aici, am urcat pe Vârful Vânătarea lui Buteanu.

Am plecat din București la ora 06:00 și la ora 10:30 eram la Bâlea Lac. După câteva minute în care am admirat Lacul Bâlea, am pornit pe traseul care duce spre Vârful Vânătarea lui Buteanu, al nouălea vârf din România, cu o înălțime de 2.507 m.

Prima parte a traseului marcată cu triunghi albastru pornește de la Bâlea Lac până la Șaua Caprei, unde se află lacul glaciar Capra; apoi, urmând marcajul cu cruce albastră se ajunge pe Vârful Vânătarea lui Buteanu (cunoscut și sub numele de Vânătoarea lui Buteanu). Lângă acest vârf, se află Vârful Capra cu o altitudine de 2.494 m.

Urcarea până la Șaua Caprei este destul de solicitantă, însă, după o oră, am putut admira Lacul Bâlea de la 2.249 m și Munții Făgăraș care dominau peisajul. Lacul Bâlea este un lac glaciar, situat la o altitudine de 2.034 m, fiind declarat, împreună cu o suprafață de aproximativ 180 ha din jurul său, rezervație naturală în anul 1932.

În Șaua Caprei, se află Lacul Capra, tot un lac glaciar, situat la o altitudine de 2.230 m, de unde izvorăște pârâul Capra.

După ce am petrecut câteva minute admirând frumusețea lacului, am pornit spre Vârful Vânătarea lui Buteanu. Această porțiune a traseului este mai ușoară, cu excepția unei porțiuni de cățărare, care ar putea da câteva emoții. Însă, în câteva minute după această cățărare, am ajuns pe cel de-al optulea vârf al României, admirând peisajul de la 2.507 m.

După o pauză de hidratare și energizare, am pornit spre Vârful Capra, care se află la aproximativ cinci minute de la cățărarea care duce spre Vânătarea lui Buteanu. Am încercat să zărim în depărtare Vârfurile Moldoveanu și Viștea Mare, însă norii nu ne-au permis.

După patru ore, eram înapoi la Bâlea Lac. Pentru câteva minute, am admirat și Transfăgărășanul care deja se aglomerase, apoi am pornit spre București, iar în drum, am oprit și la Cascada Capra.

Ne revedem săptămâna viitoare cu un nou articol.

Pe curând! ✈️🌍

septembrie 15, 2019februarie 18, 2020 de Mirela Renciu